Chiar a trecut ceva timp de când nu am mai scris, dar îmi place să cred că am avut un motiv, sau mai bine zis motive. Ştiţi şi voi cum e să treci printr-o perioadă lipsită de evenimente, pur şi simplu m-am concentrat aşa de mult pe şcoală încât nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul.
Parcă m-am trezit astăzi dintr-un vis, enorm de lung, şi mă tot întreb când naiba au trecut 2 săptămâni? Şi ce am făcut în tot acest timp? Dar totodată îmi zic că nu are sens să îmi pun atâtea întrebări, pentru că pur şi simplu pierd timp gândindu-mă la timpul pierdut(ăsta da joc de cuvinte). Mai pe scurt m-am scufundat aşa de tare în monotonie şi rutină încât a trebuit să fac un efort imens numai ca să văd asta, să nu mai zicem că trebuie să mai şi ies din acest ciclu vicios.
Unii ar zice că rutina e ceva benefic, odată cu trecerea timpului ne dezvoltăm obiceiuri, tabieturi fără de care ziua nu mai e la fel. Ceea ce este destul de bine ne auto-educăm să profităm la maxim de timpul pe care îl avem, să nu pierdem timp fără rost, pentru că hai să fim serioşi, biologic vorbind NU ÎNTINERIM.
Dar un lucru destul de important este să ne aducem aminte că viaţa mai trebuie şi trăită, e nevoie să mai iesim din rutină şi să ne distrăm, indiferent de ce înseamnă distracţie pentru fiecare dintre noi, aceasta trebuie strecurată pe undeva pe acolo. Viaţa e prea scurtă să nu ne facem de cap, din când în când, pentru că altfel regretele se adună şi devin copleşitoare.
Aşa că eu astăzi fac un efort şi ies de sub straturile groase de rutină pe care mi le-am creat, iar primul pas a fost să scriu acest post. 😀
Aşa că vă doresc un weekend cât mai fun şi plin de evenimente.
Pingback: Rutină ! « Giura Iulian | BunDeCitit.ro
Nu esti singurul care trece printr-o perioada de monotonie si rutina. Daca m-ai fi intrebat acuma o luna la ce e buna rutina, ti-as fi spus ca iti creste productivitatea – randament maxim, implicit ajungi sa le termini pe toate mai repede… yeah right! Odata cu ea vine si lipsa de chef, si atunci cand nu ai chef, parca orice faci ia de 10 ori mai mult (fie pentru ca te misti incet, fie pentru ca tot faci pauze de cafea/facebook/verificat mail etc.).
In alta ordine de idei eu m-am lovit de problema „pot sa le fac pe toate, oricate or fi ele, atata timp cat perseverez si trag tare”, dar uite ca aici expresia cu ‘we’re only human’ isi spune cuvantul – mai ales cand ajungi la stadiul de supraincarcare psihica (si de ce nu, fizica).
Mai este si rutina total neproductiva in care nu faci absolut nimic. Dimpotriva, pierzi vremea din motive de oboseala sau lene pura, ca apoi sa te trezesti seara ca „pana mea… azi iar nu am facut nimica!”
Si atunci mai ramane sa cauti echilibrul… si apoi sa il pastrezi, pentru ca de cate ori nu am spus „de astazi schimb asta-asta-si asta” si dupa o saptamana-doua reveneam de unde am plecat… Sa speram ca tu vei reusi sa faci chestia asta – sa dai de echilibru si sa te tii de el.
Pana una alta eu ma intorc la treaba cu gandul la vacanta 😦
Da, corect asa si ii. Eu momentan chiar ma chinui sa ies din cacatu asta, ca deja nu mai suport, puii mei nu mai dau randament de nici o culoare.
Good luck with that! Daca gasesti o solutie buna, anunta-ne si pe noi :))
Like ! ! !